Labyrinthic Metal Evening

data: 22 Octombrie 2010

Cred ca seara de 16 octombrie am asteptat-o inca din luna martie, cand in cadrul unui eveniment desfasurat [tot] in The Silver Church era anuntat Labyrinthic Metal Evening, cu o structura deosebita, asa cum ne-au obisnuit evenimentele marca DonisArt. Timpul a trecut si seara mult asteptata a sosit. The Silver Church mi se pare cel mai decent/elegant loc in care sa se desfasoare in cele mai bune conditii un eveniment de gen, singura mea parere de rau este ca nu stiu cand voi avea ocazia sa-l vad populat la capacitatea lui reala, pentru ca si in seara aceasta publicul a fost sub masura asteptarilor.

Deschiderea le-a apartinut celor de la KISTVAEN, pe care ii vazusem debutand in cadrul evenimentului din martie din acesta locatie. Cvintetul bucurestean reprezinta o noutate pentru scena romaneasca prin stilul abordat, declarat depresiv black. Sambata seara a insemnat si lansarea primului album, 'Unbekannte', in cadrul recitalului fiind prezentat intreg albumul. Cu un Fane la voce de nerecunoscut, transformat si datorita outfitului "namolos"- KISTVAEN a demonstrat ca "viitorul suna bine", atunci cand stii ce vrei - showul lor captivand inca de la inceput publicul prezent. Un show complet din toate punctele de vedere, din care nu au lipsit si cate fragmente din viitorele compozitii cat si un moment unic - prezenta pe scena a lui Niklas Kvarforth/Shining  pentru a canta alaturi de ei piesa 'Canitude'.

A doua trupa a serii a insemnat si al doilea eveniment discografic a serii - brasovenii de la INDIAN FALL si-au prezentat in fata audientei noul EP: Fear:4Stages. Cu o componenta noua, din care s-au remarcat cele doua voci, INDIAN FALL au continuat in acelasi stil cu care ne-au obisnuit: modern black-death cu o puternica amprenta prograsiva,  in care clapele au un rol important. Cu un show bun, recitalul lor a inclus si ceva piese mai vechi, dar, din pacate, sunetul nu a fost de partea lor de data aceasta.

Principala atractie a serii a reprezentat-o VULTURE INDUSTRIES. Nu mica mi-a fost bucuria cand am descoperit aceasta trupa pe afisul Labyrinthic Metal Evening, intrucat trupa o stiam din 2007, cand albumul 'The Dystopia Journals' era comparat cu un produs marca Arcturus. Din pacate, dupa acel "boom", VULTURE INDUSTRIES a intrat intr-un con de umbra si abia anul acesta au revenit in lumina reflectoarelor, cu un surprinzator album 'The Malefactor’s Bloody Register'. Desi stilistic s-au indepartat de partea clasica de black-metal - VULTURE INDUSTRIES au plusat la capitolul avantgardist, cu o puternica amprenta progresiva. Showul a reprezentat o revelatie pentru cei prezenti sambata seara in fata scenei. Un recital exploziv, ce poate fi comparat cu o piesa de teatru, cu accente de vodevil, datorita tinutei trupetilor, cat si a prestatiei in sine. Un plus pentru expresivitatea vocalului, ce si-a asumat diferite roluri, cel mai apreciat fiind cel de spanzurat [publicul fiind parte integranta la acest moment]. Feedbackul obtinut din partea publicului prezent a fost pe masura showului oferit, ceea ce ma determina sa cred ca nu am fost singurul care astepta sa-i vada la treaba pe norvegieni. Sper sa mai am ocazia sa revad in viitorul apropiat acesata trupa extraordinara.

Pe la miezul noptii, cand ceasul indica ora horror, pe scena au urcat The Vision Bleak. Markus Stock si Tobias Schönemann au aparut costumati/vopsiti ca adevaratii "living dead" si au introdus publicul pe taramul umbrelor cu povestile horror pe sonoritati gothice, cu puternice accente germane. Singurele momente de viata din cadrul recitalului au fost reprezentate de un dialog [impins pana la absurd] la prezentarea piesei numita dupa personajul lovecraftian KU_TU_LU, menit sa trezeasca publicul din amorteala, cu toate ca cei prezenti nu prea au reactionat nici la piese dedicate precum 'Carpathia' si 'Wolfmoon'. si  predictibila prezenta a lui Niklas Kvarforth pe scena pentru  experimentul numit 'I Dined With the Swans'. The Vision Bleak au facut un show care mi-as fi dorit sa-l vad intr-un cadru special dedicat pentru  a avea impactul scontat.

Tarziu in noapte, NIGHTINGALE s-a dovedit a fi trupa cea mai asteptata, dupa un soundcheck parca interminabil, trecand si peste un incident minor ce a determinat un reluarea startului. Nu stiu cati din cei prezenti erau acolo pentru  NIGHTINGALE si cati pentru legenda din fata trupei, Dan Swano, un pilon de baza in ceea ce se intampla de o buna bucata de vreme pe scena de metal, cert este ca toti am avut parte de o demonstratie de rock progresiv de cea mai buna calitate din partea unor instrumentisti excelenti si de un repertoriu special NIGHTINGALE. Pe finalul celor aproape doua ore Dan Swano a oferit si o mica parte "intunecata" din perioada EDGE OF SANITY, un bonus special pentru publicul prezent, iar finalul - cum se putea altfel decat "Black Tears".

In jurul orei trei, cand oboseala se putea citi pe fetele celor ramasi special pentru capul de afis al serii, a venit momentul SHINING. Desi avusesem parte de doua momente cu Niklas Kvarforth pe parcursul serii si auzisem ca este un personaj controversat, nu stiam la ce sa ma astept de la acest recital. Alaturi de trupetii sai, la care am remarcat ca tine intr-un fel mai mult decat personal - Niklas a punctat piese de pe ultimele trei albume, in cel mai curat stil suicidal black metal norvegian. Totul a sunat ceas si pot afirma ca SHINING a avut parte ce cel mai curat sunet posibil. Ca personaj, Niklas a demonstrat ca este capabil de imprevizibil, trecand de la apatie, cu episoade de la automutilare, pana la abandon [lasand impresia ca lasa recitalul balta la un moment dat, poate si din lipsa reactiei asteptata din partea publicului], culminand mai apoi cu prezentarea viitoarei doamne Kvarforth.

Undeva pe la patru si jumatate dimineata s-a pus punct acestui tur-de-forta, rapusi de oboseala, dar incantati de spectacolul oferit. Inca un eveniment de senzatie pentru care Doru Atomei/DonisArt merita toate felicitarile. Ne vedem la urmatorul eveniment,

+KR+

Poze: http://www.clutterinmedia.ro/html/clutter_052.html  Andrei Ind.